Intoleranța ateismului

Săptămâna trecută mai multe școli publice din București au fost ”bombardate” cu pliante în care directorii erau amenințați că sunt pe cale să intre sub incidența Codului Penal. Este vorba despre ora de religie iar atentatorul moral este ASUR, o asociație secularistă care pare să nu doarmă noaptea pentru că românii cred în Dumnezeu.

Practic prin acești fluturași ASUR îi somează pe profesori și directori să ceară de la părinți declarații ca în fața șefului de post, dacă își dau copiii să urmeze această periculoasă oră de religie. Din păcate în acest joc al dezinformării a intrat și o parte din presa mainstream (Hotnews de exemplu a difuzat acești fluturași).

Modul în care se predă religia în România este menționat clar în articolul 18 din Legea Educației Naționale: religia este disciplină școlară în cadrul învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional iar elevii, indiferent de numărul lor, au dreptul de a participa la ora de religie conform confesiunii proprii. ”La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau tutorelui legal instituit pentru minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.”

Deci nu este nevoie de nici o cerere sau declarație pe propria răspundere. Religia este materie opțională în învățământul românesc iar această stare de fapt nu conferă României un statut de excepție în cadrul Europei. În 25 de state europene religia este obligatorie iar în 18 religia este opțională sau facultativă. Doar Franța, Albania sau Macedonia nu au o formă de educație religioasă în școlile publice.

În Luxemburg s-a încercat în 2013 scoaterea orei de religie din programa școlară și înlocuirea ei cu o oră de etică. Această lege a declanșat masive manifestări de stradă (în Luxemburg 60% din populație este catolică) astfel încât guvernul a trebuit să revină asupra hotărârii.

Spre califatul intoleranței

Ceea ce nu înțelege sau nu vrea să înțeleagă ASUR este că România nu este un stat laic. Aportul benefic al religiei este recunoscut constituțional de către stat iar cultele sunt încurajate să participe la viața cetății. În acest context există și funcționează parteneriatele dintre culte și diferitele instituții ale statului. Însă ASUR preferă calea fundamentalismului iar obsesia acestora este înlocuirea orei de religie cu un opțional de etică sau de istorie a religiei.

Prin anii 60 editura Politică traducea cartea de căpetenie a catedrei de ateism științific din URSS, ”Călăuza ateistului”. Conform acesteia școala de stat trebuia să fie ”cu totul despărțită de orice fel de religie ” iar propaganda antireligioasă susținută prin seri științifice pentru a combate ultimele ”rămășițe religioase”.

La acest manual al intoleranței m-am gândit citind ultimul interviu dat de Toma Pătrașcu, președintele ASUR, în revista ”Metropotam”: ”infiltrarea Bisericii în sistemul de educație este o realitate tristă și care nu este de natură a încuraja educația științifică”. Astfel România a rămas ” o societate țărănească, conservatoare, închistată în prejudecăți”, o țară înapoiată istoric în care rezistența comunistă s-a limitat la ”bancuri cu Bulă”.

Urmărind uimitoarea aserțiune a domnului Pătrașcu mi-am dat seama că are dreptate într-o anumită direcție: lipsește un opțional din școlile noastre, un manual identitar al românilor în care să se vorbească despre rolul creștinismului în formarea acestei ”societăți țărănești”, în care la loc de cinste să fie trecut capitolul despre ”Rugul Aprins”, despre martirii închisorilor și rezistența anti-comunistă din munți.

(articolul a fost m pe blogul ”Averea Bisericii)

Lasă un răspuns