O copilărie fericită este, fără doar și poate, baza solidă de unde copilul pleacă în viață și unde se întoarce adeseori cu sufletul la maturitate. „Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară” spune Antoine de Saint-Exupery.
Adeseori când mă „alerg” cu micuții încerc să îmi aduc aminte de joaca și interacțiunea mea de copil cu adulții. Era multă sobrietate în lumea lor dar erau și sclipiri de voioșie, de răbdare, de îngăduință. Acestea au rămas cele mai vii, ca o lumină a acelor chipuri în amintirea mea.
Citind astăzi un articol despre premisele copilăriei fericite, punctările succinte mi-au confirmat ceea ce intuiam ca părinte și ca atare le împărtășesc mai jos, este vorba despre 10 sfaturi date de cercetători părinților pentru a avea un copil (mai) fericit:
- Dați-le timp de joacă suficient
Când spui copil, spui joacă. Timpul copiilor este ocupat în bună parte de școală, de temele pentru acasă sau de activitățile extracuriculare. Și totuși „responsabilitatea” principală a copilului este joaca, copilul se definește în primul rând prin joacă, spun cercetătorii. Când va experimenta această dimensiune naturală a sa?
Mai mult, „copiii învață cele mai importante lecții de viață de la alți copii, nu de la adulți” afirmă psihologul Peter Gray. În acest context cred că nu doar joaca contează, ci în egală măsură anturajul și calitatea lui.
- Discuțiile de „oameni mari”
Discuțiile de „oameni mari” nu au ce căuta în prezența copiilor, mai ales când aceștia nu înțeleg contextul lor. Grijile și tensiunea resimțite în comunicarea dintre adulți afectează radical liniștea și procesul de creștere a copilului.
- Atenție la comparații
Fiecare copil este unic și are abilitățile și ritmul lui propriu de dezvoltare. Pe de altă parte societatea și școala standardizează evoluția acestora de la fragedă vârstă introducând competiția între copii. Noi ca părinți suntem uneori tentați să vizualizăm un anumit model din clasă și să îl propunem copilului. Să avem grijă, încrederea copilului în valoarea lui poate fi afectată. Mult mai benefic este să îi prezentăm o virtute/calitate și să îl ajutăm să înțeleagă valoarea ei.
- Explicați-le fondul emoțiilor negative
Supărarea sau furia copilului pot fi prilejuri pentru o lecție de autocunoaștere. Nu vă grăbiți cu pedepsele!
- Recunoașteți eforturile lor
Copilul va ajunge la vârsta la care va cunoaște că este nevoie de muncă grea pentru a obține un rezultat. Este important să recunoaștem atunci când el depune efort pentru a realiza ceva.
Vorbind despre sarcinile cognitive în timpul copilăriei, Dr. Carol S. Dweck de la Universitatea Stanford afirmă că este important ca părinții să se concentreze asupra procesului de cunoaștere și sarcinilor specifice în care este angajat copilul decât să îl laude, cum se întâmplă adeseori: „ești atât de deștept”, „ești cel mai bun”…
- Valoarea obiceiurilor în familie
Potrivit Institutului de Dezvoltare a Copilului din Statele Unite există cinci avantaje ale petrecerii timpului regulat în familie: copilul se simte important și iubit; copilul observă trăsăturile pozitive ale celor mari; adulții pot observa și afla mai multe despre slăbiciunile copilului lor și le pot îndrepta din timp; copilul poate să verbalizeze gândurile și sentimentele lui; între părinte și copil se dezvoltă o legătură mai puternică.
- Lasă-l să experimenteze greutățile
Părinții pot să rămână cu un reflex al monitorizării nevoilor copilului, să fie atenți excesiv cu acestea, ceea ce americanii numesc overparenting. Este contraproductiv pentru dezvoltarea micuților. Copiii au nevoie să se confrunte cu situații nefavorabile pentru a le face față ulterior în viață.
- Construiește sentimentul de responsabilitate
Prea multă supraveghere poate afecta de asemenea sentimentul copilului că poate face singur un anumit lucru. Micile responsabilități casnice sau temele pentru acasă îl ajută să înțeleagă valoarea atenției sau disciplinei atunci când nu există o monitorizare îndeaproape.
- Creați amintiri fericite
Bucuriile din copilărie ne afectează pe termen lung și determină caracterul nostru moral, confirmă un studiu realizat la Harvard. Amintirile fericite din copilărie sunt punctul de plecare pentru un viitor adult fericit și binevoitor.
- Fii un părinte fericit
Nu cred să există un mediu mai bun de transmitere a unei stări, a unei emoții, decât copiii. Învață de la noi și simt ce simțim noi. „Copiii nu o duc bine dacă adulții nu au grijă de ei înșiși și de relațiile lor”, afirmă Carolyn Cowan, psiholog la Universitatea California.
Cele zece principii sunt confirmate probabil de instinctul oricărui părinte. Adunate la un loc pot să ajute, mai ales când greutățile zilei ne bulversează seninul familiei.
Copilăria este locul de unde începe veșnicia momentelor frumoase.
La inceputul articolului scrie: „copiii învață cele mai importante lecții de viață de la alți copii, nu de la adulți”… Iar mai apoi: “copilul observă trăsăturile pozitive ale celor mari”…
Eu as spune ca este foarte important si exemplul negativ dat de catre adulti (parinti)
Children see, children do – copii fac (imita) ceea ce vad:
Mi s-a întâmplat zilele trecute, vorbeam despre răbdare cu băiatul mai mare și mi-a adus aminte de un „derapaj” pe care l-a observat la mine în trafic. Sunt foarte atenți…